Pasionații de etnografie sunt invitați să facă o călătorie simbolică în trecut, pentru a descoperi ocupațiile locuitorilor din satele dobrogene din urmă cu 50-60 de ani, fie ei români autohtoni, români balcanici (aromâni), bulgari, turci, tătari, ruși lipoveni sau chiar țigani nomazi.

Expoziția temporară „Gospodăria tradițională din Dobrogea”  vă întâmpină cu obiecte din colecțiile muzeului constănțean, achiziționate în urma cercetărilor de teren din anii 1974-1980, obiecte păstrate de țărani de-a lungul altor zeci de ani.

Cele trei spații de organizare a casei tradiționale dobrogene: camera de zi, tinda și vatra sunt dezvăluite publicului vizitator.

Cele mai frumoase țesături ocupau un loc de cinste în camera curată. Cu broboadă neagră pe cap, îmbrăcată în straie realizate la războiul de țesut, cu furca de tors în brâu, bătrâna casei era înconjurată de ustensile de industrie casnică textilă. Pregătirea firelor și realizarea țesăturilor de interior sau a pieselor de costum (de lucru sau de sărbătoare) la războiul de țesut era o preocupare a femeilor dobrogene de altădată, indiferent de etnie.

Tinda cu vatra evocă preocupările femeii de altădată, fiind locul unde se pregătea mâncarea și pâinea cea de toate zilele. Numeroasele obiecte din lemn și aramă și materialul foto-documentar amintesc de mirosul pâinii rumenite, proaspăt scoasă din cuptor de bunicile harnice. 

În cadrul expoziției sunt ilustrate și activitățile gospodărești din exterior. Activitățile specifice agriculturii sunt evocate prin obiectele folosite la munca câmpului, printre care și un plug de fier și o grapă, la care se înhămau caii sau boii.

Vase din lemn, linguri, linguroaie, cofe, bote, bâta ciobănească (cârlibana), briceagul (custura) sunt obiectele incluse în inventarul pastoral.

De asemenea, este surprinsă și viața țăranului tătar, în tihna locuinței, alături de tava de aramă pe care se aflau ibricul de cafea, pipa de tutun, zaharnița, precum și râșnița manuală de cafea. În gospodăria tătărească din Dobrogea de acum jumătate de veac, stăpâna casei realiza adevărate dantelării, cu motive florale, geometrice sau avimorfe, care înfrumusețau fețele de pernă, marginile batistelor sau acoperământul pentru cap.

Țăranul lipovean, îmbrăcat în cămașa de lucru (rubașkă), cu brâul (pois) încingându-i mijlocul devine reprezentativ pentru a ilustra una dintre ocupațiile ancestrale ale celor care trăiesc lângă ape: pescuitul.

Țiganii nomazi, constituiți în șatre, animă atmosfera satului dobrogean de altădată. Îmbrăcați în veșminte viu colorate, țiganii nomazi erau cunoscuți ca meșteri în transformarea argintului și a altor metale în bijuterii, în făurirea vaselor trainice de uz gospodăresc din aramă și cositorirea lor.

Expoziția temporară „Gospodăria tradițională din Dobrogea” va fi putea fi vizitată în perioada martie– octombrie 2020.